Crama Ţelna a devenit de-a lungul timpului o legendă vie a Podgoriei Alba Iulia “Ţara Vinului”, o legendă care îşi are începuturile în antichitate, cultura viţei de vie fiind una din principalele ocupaţii a populaţiei băştinaşe. 

 

Istoria  Cramei Ţelna  se împleteşte armonios cu drumul parcurs de istoria acestor ţinuturi ale Albei, cultura viţei de  vie pe teritoriul actual pierzându-se în negura anilor, descoperirile arheologice din zonă coborând până în timpul ocupaţiei romane - unele vestigii descoperite aici având ornamentaţii de origine viticolă.

 

Renumele cramei a trecut de mult graniţele ţării, vinurile de aici atrăgând încă din cele mai vechi timpuri atenţia prin înalta lor calitate.

 

Există mărturii, potrivit cărora în anul 1173, vinurile de aici erau atât de bine cotate în Ducatul Veneţiei, încât la stabilirea preţurilor maximale au fost exceptate, adică încurajate. În anul 1293 s-au construit în Ducatul Veneţiei 15 galere pentru transportul vinurilor de Ţelna.

 

Trei veacuri mai târziu, în jurul anului 1489, semn că aici arta vinului era adânc înradăcinată, regele Matei Corvin a comandat pentru nunta sa vin de la Ţelna, preferându-l în locul vinului de Tokay.

 

Tot de aici, în acele vremuri de mult apuse, pleca spre Statul Papal un vin renumit, preferat de pontifi. 

 

Unică în această regiune, pivniţa datează de la 1784,făcând parte dintr-un complex de clădiri construite în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în stilul arhitercural specific Transilvaniei medievale. Pe lângă pivniţa cramei, din complexul arhitectural mai fac parte conacul şi anexele, care au avut de suferit în timpul răscoalei conduse de Horia, Cloşca şi Crişan la 1784 şi în timpul revoluţiei de la 1848.Conacul este inclus pe lista monumentelor istorice ca monument de arhitectură.

 

În prezent, întregul complex este conservat, priveliştea de aici oferind celor care ne vizitează o adevărată călătorie în timp în acele îndepărtate vremuri.